Aseară am început prima sesiune din programul Destinația Fericire. Am discutat despre Recunoștință și Optimism.
Ca la prima sesiune primul minut și jumătate a fost mai… stânjenitor… după care a intrat Irina în acțiune și ne-am de-stânjenit instantaneu.
Au fost două ore în care am calculat fără ajutoare electronice (și nu m-am descurcat) și cu aplicația „calculator” de pe smartphone-ul din dotare când am văzut o ditamai formula pe flipchart:
Am scris pe post-is, am făcut echipă și Irina promite ca după ceva vreme vom reface calculele… cred că va trebuie să aduc ceva calculatoare de birou 🙂
2 idei de aseară:
Recunoștința = a avea sentimente pozitive față de trecut
Optimismul = a avea sentimente pozitive față de viitor
Una peste alta, am plecat acasă cu teme… de interacționat cu oamenii și de a exersa recunoștința și optimismul.
Să vedem ce se petrece la sesiunea următoare…
Update 30.01.2014, sesiunea 2
Și aseară iar la sesiune de Fericire. Dus cu tema făcută și simțit extraordinar când am realizat cât de multe „mulțumesc-uri” am spus cu toții în ultima săptămână.
Am intrat apoi în „paradoxul” comparării cu ceilalți și supraaprecierii fericirii celorlalți de unde rezultă subaprecierea propriei fericiri. Că nu ne comparăm niciodată (sau rareori) cu oameni mai puțin norocoși decât noi, ci cu cei care par mai fericiți, mai bogați. mai frumoși etc. Și asta contribuie la nefericire…
Ne-am făcut un calendar cu acte de bunătate pe care le vom realiza până data viitoare și ne-am pus pe gânduri cu privire la prieteni și cum ne definesc ei pe noi.
S-a văzut că e a doua sesiune… chiar am avut curaj să face o poză de grup, după cum se vede…
Am râs mult, ne-am mai apropiat și abia aștept sesiunile următoare…
Înscrie-te și tu la training și gustă singurel! 🙂
Cu drag,
Crina
