Step by step may be the beginning of a big journey! – cu asta am plecat eu la drum în excursia asta!
Dacă la început scriam despre Primul pas în lumea mare a training-urilor acum scriu despre o alergătura printre rafturile non-formalului!
Perioada de internship e plină de vrafuri de informații despre timp și lideri, calcule mai mult sau mai puțin inginerești pentru formula fericirii, obiectele sociale în jurul cărora creem rumori și plină de momente în care aveam ochii mari și bulbucați atunci când cineva, în fața mea, vorbea despre copilărie, cariere la care visam și am văzut și cum stă treaba cu trecerea de la Făt Frumos la regele manelelor!
Eh… astea-s lucruri avansate, care mi-au colorat creierașul, mi-au dat peste cap algoritmul de mișcare a rotițelor, mi-au crescut pulsul și m-au făcut să îmi doresc mai mult – știți voi, sentimentul ăla cu dorința de a depăși propriile limitele 😀
Şi știți ce e cel mai fain?
Că îți dai seama că ești un crilian atunci când:
… intri în birou și ziua începe cu “Ollloooooo!”
… în jurul tău e plin de culori și mesaje motivaționale
… greșești parola de la wireless de 5 ori înainte de a te conecta
… îl vezi pe Winnie the Pooh mai des decât îți verifici facebook-ul
… cuvântul “melc” are deja un alt sens și pronunție 😀
… abia aștepți un eveniment ca să mănânci “biscuiții ăia buni”
… știi că familia Pentelychuk e formată din 3: Crina, Dan și Beni
… swearing jar impune regulile 🙂
… sărbătorești ziua copilului cu acadele, jeleuri colorate și gumate și șampanie pentru copii
… pe blog-ul Crilia apare un articol super-uber-mega-ultra fain de ziua ta cu urări de bine de la Crilieni și colaboratori – How cool is that, huh?!
… nu îți mai scrii rapoartele cu liniuță 😀
… joci Twister la șefa ta acasă
… înveți să mimezi jumătate din DEX
Așa-i că-i fain?
Vedeți voi, toată experiența asta a fost ca plimbarea printr-un parc uriaș de distracții: faci ochii mari să vezi cum funcționează ceva, auzi o grămadă de lucruri noi, explorezi drumul din fiecare carusel, mănânci toate bunătățile (pere la cuptor cu vin roșu?), cunoști oameni cu aceleași preferințe, pleci cu o desagă plină de poze, informații și amintiri și râzi mult.
Toate astea îți cresc pulsul, îți agită neuronii, te învață ce e potrivit și ce nu e pentru personalitatea ta, îți aduc oameni faini în jur și… te formează! Da, te formează și îți
dă un imbold pentru următorii mulți pași din călătoria asta în jurul lumii non-formalului!
V-aș mai povesti, dar mai bine vă las pe voi să aflați care e treaba cu crilienii ăștia faini: am stins lumina, am închis prăvălia colorată a informațiilor criliene și-am plecat cu cele peste 100 de vise notate pe-o hârtie!
