Indiferent de cât de surprinzătoare sunt descoperirile tehnologice din domeniul transmiterii de informații, vorbirea va rămâne, cu siguranță, cel mai important mijloc de comunicare umană. V-ați imaginat cum ar fi lumea fără vorbire? Cum ar fi dacă nu am putea articula și nu am putea exprima verbal tot ceea ce ne trece prin minte?… toate emoțiile pe care le simțim… fricile, succesele și insuccesele noastre?

Partea fascinantă este că în aer liber, undele sonore circulă într-un val sferic care se mărește continuu de la sursă. Iar sursa, pe lângă sunet, transmite și energie. Așadar, când vorbim transmitem energie! Acea energie care ne face să ne placă sau să ne displacă o voce, să ne dorim să o ascultăm mai mult timp sau dimpotrivă, să fugim cât mai repede din acel loc, acea energie care ne face să ne îndrăgostim de un sunet/acord fără explicație logică.

Sunetul este cea mai elevată formă de contact senzorial însă omul poate percepe doar sunetele care sunt situate între frecvențele 150 000 și 155 000HZ. Multe dintre sunetele din lumea înconjurătoare nu sunt percepute de om însă ne putem bucura de sunetul apei, de bătaia vântului, de furtună, de ploaie, de cântecul păsărilor și de o serie de sunete naturale armonioase.

Știați că unitatea de măsură pentru sunet este phon? Când sunetul nu se mai aude, nivelul intensității auditive este 0 iar când se produce senzația de durere ne referim la 140 phoni la frecvențe de 1000Hz. Foșnetul frunzelor are o valoare de 10 phoni iar o grădină liniștită 20; o convorbire normală se poartă în limita a 65 phoni iar vorbirea tare, cu o distanță de 1 m între interlocutori, însumează 80 phoni.

Un sunet armonios echilibrează psihicul. O voce armonioasă echilibrează și facilitează comunicarea. Pentru a avea o voce plăcută este recomandat să nu vorbești într-un ritm alert, să deschizi gura și să oferi atenția cuvenită fiecărui sunet atunci când transmiți un mesaj, să fii atent și să deprinzi locul de articulare corect pentru fiecare consoană și vocală, să înveți să faci exerciții de încălzire, să lucrezi cu tine și să înțelegi tainele respirației corecte, să îți mărești timpul de expirație pentru a susține un discurs cât mai lung fără a te împotmoli sau a te panica, să dozezi în funcție de context: volumul, ritmul, tonul.

Din păcate nu suntem educați să ne folosim vocea iar cursurile de oratorie în școli sunt o realitate necesară dar nu cu adevărat conștientizată. Cam tot ceea ce învățăm noi legat de comunicarea verbală se realizează prin imitație (facem ceea ce fac ceilalți, copii își imită părinții și pe cei din jur pentru a-și însuși limbajul). De cele mai multe ori acest comportament nu este suficient și așa apar defectele de vorbire.

Un exercițiu pe care eu îl fac în prima întâlnire cu un nou cursant este să îi înregistrez vocea și să îl încurajez să o asculte. Reacțiile sunt în 99% din cazuri negative: nu este vocea mea!, ce ciudat sună!, ce accent urât am!, vai ce repede vorbesc! etc. Asta mi-a demonstrat că nu suntem conștienți de vocea noastră, de armonia ei dar mai ales de cum ar putea suna ea dacă o șlefuim! Și da, vocea poate fi șlefuită și o putem armoniza la fel cum putem armoniza un instrument muzical în gama potrivită.

Te invit la sesiunile 1:1 de dicție, timp în care vom lucra personalizat pe nevoile tale și vom parcurge toți pașii necesari pentru a te armoniza.

 

 

 

Articol scris de Adriana Milică